Încă nu știu de ce ocupându-mă full time de startup m-am întors la facultate.

Poate am crezut că nu strică ceva statut social căci ăsta a lipsit total cât am lucrat pe cont propriu sau poate m-am gândit să fac părinții să salte în sus de bucurie că în sfârșit fac ceva cu viața mea sau poate pur și simplu am venit să termin ceva ce am lăsat neterminat mai demult și ar fi frumos să rezolv acum.

Sau poate am vrut să iau o vacanță de la săptămânile de lucru de 90 de ore, căci după un timp, uzura se adună… afacerile nu sunt cel mai ușor lucru de pe lume.

Nu știu să dau un răspuns de ce m-am întors, pentru că nu îl am.

Dar ce pot să zic, e că viața asta nu poți face numai ce îți place. Vor fi o groază de lucruri pe care nu îți va face plăcere să le faci, dar va trebui să le faci. Facultatea e unul din ele.

În afara facultății, povestea e aceeași, nu scapi de aceste lucruri. Atunci când lucram la startup, pe cât de mult mi-a plăcut să concep aplicația, să-i scriu codul și să prezint asta la un client care să plătească pentru ea, pe atât de mult mi-a displăcut să dau telefoanele de vânzare, să iau zecile de refuzuri și să fac asta în timpul în care mai degrabă aș fi scris cod.

Dar dacă vrei să mergi mai departe, unele lucruri trebuie duse la capăt. Nu e plăcut, dar e ceva ce trebuie făcut, stuff to get done.

Și mai mult decât atât, va trebui să-ți dai tot interesul față de acest stuff to get done.

Au trecut cam 5 ani de când am ajuns prima dată la facultate și cu puțini colegi am păstrat legătura constant de-a lungul acestui timp. Unii din ei, habar nu aveau IT dar azi au un job în IT.

Unul din lucrurile care i-a diferențiat față de cei care nici azi nu au un job în IT, este capabilitatea de a face lucruri care trebuie făcute, chiar dacă nu sunt plăcute.

Pentru unii a însemnat să meargă la un job nelegat de IT în paralel cu facultatea. Asta a implicat la un moment dat să facă și saltul, acel moment când anii de experiență într-un anume domeniu i-au aruncat pentru un job entry level în IT, plătit cu mult mai puțin decât vechiul lor job. Plăcut? În niciun caz. Dar era stuff to get done.

Alții au început lucrând aproape pe gratis. Mai încolo ce au lucrat și-au dat seama că au făcut pe peanut money… Și-au dat seama că ar fi putut face și ei asta pe cont propiu și ar fi luat mai mulți bani, ar fi avut mai mult timp liber și ar fi avut o idee mai bună. Dar nu regretă pentru că și un job sub plătit e mai bun decât niciun job, asta le-a oferit tracțiune să meargă mai departe. Și în plus au și o lecție învățată…

Dar pe departe cea mai interesantă categorie mi se pare că sunt cei care pur și simplu nu puteau digera concepte IT. Dar au continuat, cu orice preț. Au făcut ca înțelegerea acelor concepte să fie singura opțiune. Au făcut asta, găsind ceva ce le place atât de mult încât restul problemelor să fie irelevante. Acești oameni sunt oameni normali, ca mine, ca tine și au și ei defectele lor, dar au găsit acel ceva care le place atât de mult încât i-a pus să facă și lucrurile care nu le plac, dar care trebuie făcute pentru a merge înainte.

Încă nu știu să zic de ce am ajuns la facultate, sau de ce am ajuns să dau telefoanele când lucram la startup. Dar ce pot să zic e că erau stuff to get done. Nu erau plăcute, dar dacă erau făcute mergeai mai departe. Dacă nu, apăreau probleme.

Cam asta e.